Ahh, poate e prea iarna dintr-o data!Dar imi place. Atata alb imi inunda ochii si-mi dilata pupila, sa fie sigur ca nu pierd niciun fir din povestea noastra de iarna.
N-as vrea sa pierd acel al 7-lea fulg ce-ti uda buza de jos dupa care mi se face dor, sau acea sclipire cand deschizi ochii dimineata si te arunci pe geam sorbind cu zambetul fiecare suflu al vantului, sau incruntarea atunci cand iti ieste prea frig, fata de copil suparat cand aluneci pe gheata si te vad brusc pierzand contactul cu solul.
Cand ies din casa, n-as vrea decat sa-mi ingrop numele sub talpi, poate suna mai bine un "Andra" inzapezit si putin scartait, atunci cand e ger.
Mi-as ascunde fiecare zambet in cate-un fulg care ar avea ca destinatie coltul guri tale.Asa as sti ca esti fericit macar atunci cand sunt si eu.
Si nu in ultimul rand, va fi asa de multa zapada anul acesta, draga "el", incat se va asterne sub forma de colinde, ori de cate ori iti vei aminti sa privesti cum ninge!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu